Analiză Politică

Evitarea Modificării Codului Penal. Soluția tehnică.

Singura cale de a împiedica concret, efectiv și la timp modificarea Codului Penal este abrogarea Ordonanței de Urgență modificatoare printr-o altă Ordonanță de Urgență, de către Guvern, înainte ca Ordonanța de Urgență modificatoare să intre în vigoare (adică înainte de expirarea celor 10 zile).
În această ecuație cu caracter iminent, CSM, CCR, ÎCCJ, DNA și DIICOT nu contează. Da, le iubim, dar acum nu este momentul să vorbim despre ele pentru că n-au a face cu rezolvarea problemei.
Soluția este de ordin tehnic și arată în felul următor:


Ordonanţa de urgenţă nr. __/2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articol Unic. – Articolul I al Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală se abrogă.


Condiții de efectivitate:

  1. acest text să fie însușit de Guvern sub formă de Ordonanță de Urgență
  2. acest text să fie publicat în Monitorul Oficial al României înainte de împlinirea termenului de 10 zile care a început să curgă de la data publicării în Monitorul Oficial a Ordonanţei de urgenţă nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  3. acest text să intre în vigoare instant

 

atât e de făcut.

Standard
Analiză Politică

Iohannis va guverna cu social-democrații

PSD Klaus IohannisPe Pământ există fapte și iluzii. Și oameni care cred fie în fapte, fie în iluzii. Este fix treaba lor. Însă în momentul în care prea mulți dintre oamenii credibili din presă vând efectiv seturi de iluzii (vezi conserva aruncată pe piață de news.ro, despre cum îi va fi invalidat lui Dragnea mandatul de deputat; vezi halucinațiile de pe biziday.ro, cu scenarii în care Dragnea pierde orice ar fi, scenarii construite parcă doar pentru a genera prilejul de a-l numi pe Dragnea fie “țăran prost”, fie “geniu malefic”; și mai tot vezi alte produse ale imaginației autohtone), fie devii dezorientat, fie te apuci și verifici frumos faptele.

Hai să scoatem capul din fasole și să vedem, totuși, ce spun faptele. Timeline, inteligibil:

I

21 decembrie 2014 – Klaus Iohannis devine Președintele României, guvernarea fiind asigurată de PSD.

II

4 noiembrie 2015 – Victor Ponta demisionează din funcția de prim-ministru, guvernarea interimară făcându-se sub mandatul lui Mircea Dușa. Tot sub PSD.

III

17 noiembrie 2015 – vine Dacian Cioloș în fruntea unui Guvern așa-numit “tehnocrat”, care a fost învestit pentru că PSD l-a votat. Fără votul social-democraților, pe care l-au manifestat într-un context de constrângere, și în condițiile în care ALDE a votat împotrivă, experimentul Cioloș nu s-ar fi petrecut. Punct.

IV

21 decembrie 2016 – PSD câștigă alegerile și formulează o propunere de prim-ministru. Președintele României este tot Klaus Iohannis.

Este atât de simplu să înțelegem lucrurile acum: tot ce s-a făcut în mandatul lui Klaus Iohannis s-a făcut cu girul PSD, și nimic nu s-a făcut fără PSD. De când a devenit Iohannis președinte, PSD a fost și a rămas până în prezent – chiar și numai matematic – partidul indispensabil formării unui Guvern.

Având în vedere acestea, precum și aceea că până acum singurul lucru care s-a schimbat în ecuație este doar persoana susținută de PSD pentru funcția de șef al executivului – Ponta, Dușa, Cioloș, Shhaideh sau poate Dâncu… oare ce credem că va face Iohannis? Hmm, dificil. Level 5, nu așa. Tot cu ei va guverna.

Nu-i cumva iresponsabil să negăm evidența? Chiar acceptăm să confundăm, sistematic și persistent, ceea ce este cu ceea ce poate fi?

P.S. Povestea asta cu Akram Shhaideh, soțul doamnei Sevil Shhaideh, care este el “vulnerabilitate strategică (mă nene mă)” pentru că și-ar fi manifestat pe net simpatia pentru Bashar Al Assad, este o petardă chiar mai slabă decât refulările pe care trebuia să le suporți dacă îți exprimai deschis susținerea pentru Donald Trump, înainte de aflarea rezultatului. Ne amintim cum, dacă spuneai că ești pro-Trump, erai etichetat rapid ca antioccidental, antiatlantist și logic – rusofil, apoi spurcat și în final de tăvăleală, erai și satanist; toate astea până s-a întâmplat neîntâmplatul, și-a ajuns Trump #POTUS45. La aflarea veștii, chibiții s-au încolonat și s-au băgat la mușuroi sau la tufă sau fiecare de pe unde-a ieșit, așteptând în trepidație ca fatalul să se petreacă. În prezent, îi puteți identifica după aspectul degetelor mâinilor, la care rod în așteptarea apocalipsei. Deci: povestea asta este momentan o petardă. Bleah!

Să trecem și la niște concluzii, că de la halucinații am amețit.

Unu: Iohannis va guverna cu social-democrații, așa cum a făcut-o încă din prima zi de mandat; business as usual.

Doi: în cursul procesului de desemnare a prim-ministrului social-democrat, Iohannis este consecvent în inconsecvență și pierde masiv din credibilitate.

Trei: doar ca să nu pară slab într-o situație singulară, Iohannis își distruge credibilitatea construită în timp și prin muncă; nu pierzi într-un an cât pierzi într-un ceas.

Patru: după ce Iohannis a convins partidele să respecte un Pact pentru apărare, se pare că avem nevoie de un pact prin care Iohannis să respecte partidele.

Cinci: nici măcar azi, după atâta amar de tranziție, decidenții nu percep interesele României ca având un rang superior față de propriile lor interese, vremelnice, de natură politică sau personală.

-ish…

Standard